A fost odată un rege care avea o singură fată. Și cum era una la părinți, îi împlinea toate poftele.

Într-o dimineață, se plimba prin grădină. Văzând picăturile de rouă ca niște perle pe flori și frunze, a stat și le-a admirat.

Alerga apoi la rege și-i spuse: 'Dă porunca să mi se facă o coroniță din picăturile de rouă! Sunt mai frumoase decât perlele.'

Tatăl ei știa că așa ceva nu este cu putință. Dar atât a plâns fata, încât au fost chemați giuvaergiii cei mai pricepuți din ținut și li s-a poruncit: 'Dacă până în trei zile și trei nopți nu veți face o coroniță din rouă, vi se va tăia capul; cel care o va face va primi zece saci cu galbeni.' (* giuvaergiu - bijutier)

A doua zi se întâlniră toți giuvaergii să se sfătuiască. Cel mai bătrân spuse: 'Fiți pe pace, căci eu o să vă salvez.'

A treia zi de dimineață, el se dus la palat și-i vorbi regelui: 'Coronița o voi face, dar cu condiția ca perlele de rouă să le iau din mâna printesei.'

Au mers în grădină. Copila încercă să ia o picătură de pe o frunză, dar roua i se risipi în palme. Și tot așa a încercat cu atâtea altele o dimineață întreagă.

În cele din urmă, se uită la giuvaergiu și se înroși toată. Alergă apoi la tatăl ei și-i făgădui că nu-i va mai cere lucruri cu neputință de îndeplinit.

Iar bătrânul cel înțelept lua galbenii dăruiți de rege și îi împărți cu ceilalți giuvaergii.