VRAJITORUL DIN OZ DE FRANK BAUM PARTEA I

Traia odată în Kansas o fetiță pe care o chema Dorothy. Ea nu avea părinți, în schimb se afla în grijă Unchiului Henry și a Matusii Emm, care o iubeau foarte mult.

Fetita era foarte visatoare, si ori de cate ori citea cate o carte, se cufunda cu totul in lumile minunate, zugravite acolo.

Dorothy avea un prieten la care tinea foarte mult – catelul Toto. Cu el se juca toata ziulica, pe campurile insorite ale Kansasului.

Dar intr-o zi, izbucni un ciclon, si Dorothy nu mai avu timp sa se refugieze in adapostul subteran, pe care il facusera Unchiul Henry si Matusa Emm. Drept urmare, fetita, care era impreuna cu catelusul Toto, intra in casa, si…

…dintr-o data se simti ridicata in sus, cu casa cu tot. Ciclonul era asa de puternic, incat smulese casa din temelii, si acum o purta in aer la voia intamplarii.

Casa cu Dorothy si cu Toto, zbura multa vreme, pana ce ajunse deasupra unor taramuri necunoscute, stapanite de catre Ticaloasa Vrajitoare A Rasaritului. Aceasta tocmai facea niste vraji, cand ciclonul se opri brusc, iar casa lui Dorothy cazu drept peste ea, si o omori pe loc.

Vazand ca furtuna se potolise, Dorothy iesi afara din casa, si observa ca se afla pe niste meleaguri de poveste, cu totul necunoscute, dar nemaipomenit de frumoase. In fata ei statea o batranica, nimeni alta decat Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte, care ii multumi lui Dorothy pentru ca o omorase, cei drept fara sa vrea, pe Vrajitoarea cea Rea a Rasaritului. Poporul altinzelor, care pana atunci se afla in puterea temutei vrajitoare, era acum liber, si deci foarte recunoscator lui Dorothy, pentru fapta ei.

Dorothy primi multumirile altinezilor, si foarte politicoasa, o intreba pe Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte, cum se poate intoarce in Kansas, la Matusa Emm si Unchiul Henry. Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte ii spuse ca nu stie acest lucru, dar va afla indata ce este de facut.

Drept urmare, Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte, facu numaidecat o vraja, iar in fata ei aparu o carte deschisa, in care scria urmatoarul lucru: “Dorothy sa se duca in ORASUL SMARAGDELOR”. Acolo, ii explica Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte lui Dorothy, aceasta va trebui sa-l intrebe pe marele Vrajitor din Oz, cel care stăpânește aceste ținuturi, ce anume ar avea de făcut.

Pentru acest lucru, Dorothy trebuia sa urmeze cararea din caramida galbena, care trecea chiar pe acolo. Totodata, Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte, o sfatui pe Dorothy sa incalte pantofii cei fermecati ai Ticaloasei Vrajitoare A Rasaritului, care i se cuvenea pe deplin merit fetei, intrucat ea fusese cea care o rapusese pe aceasta.

Zis si facut. Dorothy incalta pantofiorii cei fermecati ai Vrajitoarei cele Rele de la Rasarit, isi lua ziua buna de la Vrajitoarea Cea Buna De La Miazanoapte si de la Poporul Altimezilor, si o pornire pe Cararea din Caramizi Galbene, impreuna cu Toto, catre Orasul Smaraldelor, pentru a-l intalni pe Marele Vrajitor din Oz.

Dorothy merge ce merge, dar la un moment dat, cararea se bifurca, si fetita nu mai stiu incotro sa o apuce. Se aseza jos, la marginea unui lan de grau, si oftand isi puse cu voce tare intreba: “De aici incotro oare sa o apuc, pentru a ajunge la Vrajitorul din Oz, in Orasul Smaraldelor?”. Nici nu apuca bine sa termine aceasta fraza, ca o sperietoare care se afla agatata intr-un par din mijlocul lanului de grau, ii arata drumul.

Sperietoarea stia nu doar sa se miste, ci si sa vorbeasca pe intelesul oamenilor, dar Dorothy nu se mai mira de aceste lucruri, caci doar se afla pe un taram fermecat, unde zanele si vrajitorii se iveau la fiecare pas. Sperietoarea o ruga pe Dorothy…

…sa o ia impreuna cu ea in drumul spre Orasul Smaragdelo

Sperie-Ciori, caci acesta era numele Sperietoarei, ii multumi nespus lui Dorothy, si o porni apoi tustrei prin padure, urmand cararea din caramizi galbene, catre Orasul Smaragdelor, pentru a-l intalni pe Marele Vrajitor din Oz.

Mai mersera ei ce mai mersera, si vazura inca o minune. Un taietor de lemne, construit cu totul si cu totul din tinichea, ramasese nemiscat intr-o pozitie foarte ciudata. Doar ochii si mai putea misca, si tot arata cu ei inspre un bidonas de ulei, aflat in imediata sa apropiere. Sperie-Ciori intelese atunci ca…

…Omul de Tinichea vrea sa fie uns cu ulei, pentru a se putea misca, si actiunea de indarta. Si intr-adevar, Omul de Tinichea, caci acesta era numele sau, le multumi lui Dorothy si lui Sperie-Ciori, pentru ca-l ajutaser sa se dezmorteseasca din pozitia aceea in care statea de atata timp, caci cu multa vreme in urma, fiind in padure la taiatul lemnelor, se porni o ploaie torentiala, iar lui ii ruginise toate incheieturile, nemaiputandu-se misca defel.

Apoi, Omul de Tinichea ii intreba pe Dorothy si pe Sperie-Ciori incotro au pornit-o, iar acestia ii spusera ca merg spre Orasul Smaraldelor, la Marele Vrajitor Oz, care sa-i arate fetitei drumul inapoi spre Kansas, iar spreietoare sa-i dea oaleac de minte. Omul de Tinichea ii ruga pe acesta sa-i spuna ei, care ar fi vrut sa-i ceara marelui Vrajitor din Oz o inima adevarata, intrucat cel care ii facea, nu-i faurise si asa ceva. Si bineinteles ca o pornira cu totii la drum, ca foarte buni prieteni, uniti de telul de a ajunge la Marele Vrajitor din Oz.

Dar pe drum, se intampla o mare tragedie. Dorothy fu rapita de un Capcaun, care isi avea castelul prin acele locuri, iar cei doi prieteni – Sperie-Ciori si Omul de Tinichea, se gandira cu nu pot sta departe, si trebuie sa faca tot ce le va sta in putinta pentru a veni in ajutorul fetei.

Cei doi prieteni nu-l mai putura ajunge din urma pe capcaunul care o rapise pe Dorothy, dar…

…o veverita aflata intr-un copac, le spuse acestora unde anume isi are capcaunul castelul, iar Sperie-Ciori si Omul de Tinichea, o pornira indata intr-acolo.

Mersera ei ce mersera, si ajunsera in cele din urma la castelul Capcaunului. Si trebuie spus ca cei doi prieteni sosisera tocmai la timp, pentru ca…

…capcaunul era la un pas de a o omori pe Dorothy, asa de hain era la inima. Fetita era legata fedeles de o masa, si nu ar fi avut nici o putere sa scape din ghearele capcaunului, daca…

…prietenii ei nu ar fi sosit la timp, iar Omul de Tinichea nu i-ar fi retezat de indată, sfoile cu pricina. Apoi o pornire cu toții la goana cât mai departe de castelul capcaunului, însă…

…acesta se tinu dupa ei, dar fu pus la randul sau pe fuga de toporul manuit cu foarte mare pricepere de catre Omul de Tinichea.

Cand scapa de-a binelea de capcun, Dorothy le multumi prietenilor ei pentru ca o ajutasera mai devreme, si o porni apoi mai departe, pe cararea de caramizi galbene, catre Orasul Smaraldelor, la Marele Vrajitor din Oz.


Cum auzi una ca asta, Leul se manhi foarte, si ii spuse lui Dorothy ca el nu crede ca exista altii mai slabi si mai fricosi decat el, pentru ca toata padurea stie ca el este nimeni altul decat Leul cel Las. Ceea ce incerca el adineauri, era asa, un act menit sa-i mai redea increderea in sine, insa se pare ca mai rau se facuse de ras. Dorothy se imprietenise indata si cu Leul cel Las,…

…ba chiar il rug pe acesta sa vina impreuna cu ei in Orasul Smaragdelor, la Marele Vrajitor din Oz, caci cu siguranta ca numai el il putea ajuta sa-si recapete curajul, si totodata sa redevina pe drept regele animalelor. Leul prim, desi ii era cam frica sa se incumete la un asemenea drum lung si plin de primejdii, insa…

…fiind inconjurat de prieteni adevarati, precum Dorothy, catelusul Toto, Omul de Tinichea si Sperie-Ciori, se gandi ca asta ii va face sarcina mai usoara. Asa ca o porni toti cinci la drum, insa…

…nu mersera el mult si Sperie-Ciori, care era mai in fata, ii anunta cu spaima, ca din tufisuri se aud niste ragete ingrozitoare. Ce era oare de facut intr-o asemenea situatie disperata? Si iata ca tot Sperie-Ciori veni cu o idee stralucita. El vzu un copac ce crestea alaturi de o prapastie, dincolo de care se continua cararea din cramizii galbene. Daca Omul de Tinichea va reusi sa doboare la pamant acest copac cu toporul sau cel ascultat, in asa fel incat trunchiul sa tina loc de pod deasupra prapastiei, iar mai apoi Dorothy, Toto, Sperie-Ciori si Omul de Tinichea sa treaca dincolo, Leul cel Las, ii va putea intarziera pe tigrii in aceasta parte si cu putin noroc, vor fi salvati.

Zis si facut. Ceilalti trecura repede dincolo, pe bushteanul taiat cu mare maiestrie de catre Omul de Tinichea, iar Leul…

…le atinu calea celor doi tigri, si, luptandu-se cu ei,…

…ii atrase catre busteanul cu pricina, de unde acesta, greu si neindemanatici, se prabusira in gol, dupa ce Leul avusese grija sa ajunga nevatat in partea celalta.

Si iata cum eroii nostri, ajunsera cu bine la marginea orasului de Smaragd, si isi dadura seama de acest lucru, caci totul in jurul lor era verde, precum smaragdul. Oamenii erau verzi, dar si imbracati in verde, purtand niste ochelari de culoare verde, de asemenea gardurile lor erau verzi, chiar si cerul parea ca este zugravit intr-o nuanta de verde.

Cei cinci prieteni intrara in cele din urma in Orasul de Smaragd, unde fura intampinati de un personaj foarte amabil, care le dadu fiecaruia dintre ei cate o pereche de ochelari, pentru ca ochii lor sa nu fie obositi de stralucirea smaragdelor care se aflau peste tot – aici drumurile, peretii caselor, coloanele si tot ceea ce priveai, erau construite din smaragd.

Si intr-adevar, patrunzand mai adanc in oras, privelistea era nemaipomenit de frumoasa, caci nu doar cladirile si drumurile straluceau precum smaragdul, ci chiar si Soarele insusi. Cei cinci prieteni se indreptara spre castelul Marelui Vrajitor din Oz, si…

…se convinsera fiecare in parte, ca Vrajitorul din Oz, este cu adevarat Maret. Cand Dorothy patruse la el, pentru a-l ruga pe acesta sa-i arate drumul de intoarcere in Kansas, la Matusa Emm si Unchiul Henry,…

…vrajitorul ii aparu sub forma unui cap urias, care ii vorbea dintr-o nisa sapata in perete.

Cand Omul de Tinichea veni la Marele Vrajitor din Oz sa-i ceara o inima, acesta ii aparu taietorului de lemne sub forma unei sirene neasemuit de frumoase.

Cand Sperie-Ciori intra si el la Vrajitor pentru a-l ruga pentru un dram de minte, Oz ii aparu sub forma unui monstru urias,…

…iar cand Leul intra si el la vrajitor pentru a-l ruga pe acesta sa-i dea curajul de a fi intr-adevar regele animalelor, Oz ii aparu sub forma unui glob stralucitor.

SFARSITUL PARTII I редактор Т.Сухоставская
