LEBEDELE adaptare după H. C. ANDERSEN

Imagine artistică a unui castel cu un text narativ despre o poveste.

… Departe, departe, intr-un castel de cleștar, trăia odată un crai care avea unsprezece băieți și o fată frumoasă pe care o chema Eliza.

O scenă animată ilustrând o poveste despre o craiasă rea care nu își iubește copiii.

După moartea mamei, craiul s-a însurat cu o crăiasă rea și hapsână. Crăiasa nu iubea copiii și nu-i plăcea să se joace cu ei.

Ilustrație cu personaje dintr-o poveste, cu un peisaj de iarnă și un text care descrie o întâmplare.

Într-o zi, a poruncit ca Eliza să fie dusă la niște țărani, iar pe prinți i-a vorbit de rău față de crai, ca acesta să nu-i mai iubească.

Ilustrație cu o femeie care arată spre un grup de formațiuni umane, având un text în partea de jos care conține o replică despre a merge în lume.

— Duceți-vă în lumea largă – le-a spus crăiasa cea rea – zburați ca niște păsări fără glas încotro veți vedea cu ochii!

Ilustrație cu lebede și un personaj, cu text despre prinți care s-au prefăcut în lebede.

Dar prinții s-au prefăcut în unsprenceze lebede frumoase și au luat-o în zbor spre pădure. S-au rotit peste casa unde era Eliza, dar nimeni nu i-a văzut.

Text dintr-o poveste ilustrată despre Eliza care s-a întors la castel.

Când Eliza s-a făcut mare, s-a întors la castel. Era atât de frumoasă, încât craiasa a vrut să o schimbe și pe ea într-o lebădă, dar n-a putut căci craiul dorea să o vadă.

Ilustrație cu o scenă dintr-o poveste, caracterizată de un fundal cald și personaje stilizate.

Atunci a luat-o pe fată și a frecat-o cu zeamă de nucă pe față până a înnegrit-o toată și i-a încâlcit părul.

Scenă dintr-o poveste animată, cu un crai furios care strigă despre fata lui, afirmând că nu este urâtă și cerând să fie dusă departe.

– Fata mea nu e atât de urâtă! – a strigat craiul furios. Duceți-o de aici cât mai departe! Numai rândunelele și câinele din curte știau că ea este Eliza.

Ilustrație cu o fată care plânge într-un peisaj colorat, reflectând asupra fraților săi.

Biata fată a început să plângă, ieșind din palat, s-a gândit la cei unsprezece frați ai ei și s-a hotărât să-i caute.

Ilustrație cu o femeie așezată în pădure, cu un peisaj de copaci roșiatic și o atmosferă visătoare.

O zi întreagă a umblat, iar noaptea a prins-o într-o pădure mare. Curând, a adormit pe mușchiul moale. Toată noaptea i-a visat pe frații ei.

Imagine reprezentând un peisaj natural cu un lac și copaci, cu un text despre o persoană pe nume Eliza.

Când s-a trezit, soarele era sus. A auzit un murmur de apă. Eliza a dat de un lac și a intrat în el să se spele. Pe dată s-a făcut iar frumoasă.

Text dintr-o ilustrație care conține un dialog între două personaje despre întâlniri și observații.

A plecat mai departe și s-a întâlnit cu o babă.

– Mătușico, n-ai văzut unsprezece prinți?

– Nu, fetiță, dar ieri am văzut unsprezece lebede cu coronițe pe cap, deasupra râului.

Imagine ilustrativă cu o fată pe malul unui râu, contemplând marea, și un text scris despre dorința ei de a fi dusă la frații ei dragi.

Fata a mers pe malul râului până a ajuns la mare.

– Îmi spune inima că voi, valuri albastre, mă veți duce la frații mei dragi.

Imaginea prezintă o femeie care se apleacă pe plajă, adunând pene de lebădă într-un peisaj cald și luminos.

În nisipul de pe țărm, a văzut împrăștiate pene de lebădă.

– Pe aici au zburat cele unsprezece lebede! a strigat ea bucuroasă.

O ilustrație artistică cu lebede pe o apă la apus, alături de o femeie observându-le.

Când soarele asfințea, Eliza a văzut apărând din depărtare unsprezece lebede. Lebedele au coborât pe nisip, scuturându-și aripile mari …

O ilustrație cu un text narativ despre soarele care s-a scufundat în apă și despre lebede transformate în prinți.

Soarele s-a scufundat în apă, iar lebedele s-au preschimbat în unsprezece prinți frumoși …

— Voi sunteți frații mei, vă caut de atâta vreme!

– Noi – a spus fratele cel mare – suntem lebede numai cât stă soarele pe cer; când soarele apune, devenim din nou oameni. Acum, locuim departe, într-o țară de pe cealaltă parte a mării, dar suntem destul de voinici ca să te luăm cu noi!

Ilustrație cu personaje împletind o plasă mare din răchită și trestie.

Toată noaptea au împletit o plasă mare și groasă, din răchită mlădioasă și trestie tare.

Ilustrație cu o femeie într-o plasă, înconjurată de lebede, cu un fundal colorat.

Au pus-o pe sora Ier în plasă, iar când soarele a răsărit, prinții s-au transformat în lebede și s-au înălțat sus, sus de tot.

Imagine artistică reprezentând o scenă în care oameni se află pe o stâncă în mijlocul valurilor, cu un text descriptiv în partea de jos.

După ce au zburat toată ziua, la asfințitul soarelui, au coborât pe o stâncă, ce se ridica în mijlocul valurilor.

O ilustrație cu personaje fantastice într-un peisaj de pădure, prezentând o scenă de adventură.

A doua zi, au ajuns în țara lor. S-au oprit într-o peșteră în care mușchiul era moale ca un covor.

Ilustrație care ilustrează o poveste despre o zână bună care ajută o fată numită Eliza să-și salveze frații de o vrajă.

În timpul somnului, Eliza a visat cum o zână bună îi spunea ce trebuie să facă ca să-i scape pe frații ei de vrajă și să rămână mereu oameni.

— Ai tu destul curaj şi răbdare? Din fire de urzici trebuie să teşi unsprezece cămăşi, pe care le vei arunca peste fraţii tăi şi atunci vor scăpa de vrajă. Dar până nu le termini, nu trebuie să scoți nici o vorbă, orice s-ar întâmpla!

O ilustrație artistică a unei femei blonde îmbrăcate în alb, care culege urzici într-o peșteră.

Eliza a cules urzici si urzicile o ardeau ca focul, dar ea îndură bucuroasă orice.

Ilustrație cu personaje care stau într-o peșteră, în jurul unei figure centrale, în timp ce un text explicativ descrie o situație emoționantă.

Când a apus soarele, au venit frații și s-au speriat când au văzut că Eliza avea mâini rănite, dar au înțeles că tot ce face, face pentru ei.

Ilustrație reprezentând o scenă dintr-o poveste, cu personaje diverse într-o peșteră.

Într-o zi, în peșteră, a apărut craiul țării însoțit de vânători.

– Cum ai ajuns aici, fată frumoasă? Eliza însă nu avea voie să vorbească.

Ilustrație care prezintă un crai și o fată la castel, înconjurați de personaje, cu un text descriptiv despre povestea lor.

Craiul a luat-o pe fată la castelul său. I-a adus acolo și cămașa țesută și urzicile, dar fata era mereu tristă.

O scenă festivă cu o nuntă, reprezentând personaje de poveste și bucate de sărbătoare.

A făcut nuntă mare, iar Eliza era acum crăiasa țării.

Cu gândul la frații ei, Eliza lucra mai departe cămășile. Într-o noapte, s-a furișat la cimitir să culeagă urzici. Craiul a văzut-o acolo și a crezut că este vrăjitoare. Poporul a judecat-o și a osândit-o să fie arsă. Dar ea a lucrat mai departe cămășile. În timp ce o ducea spre rug, ea termina ultima cămașă.

Imagine ilustrativă cu lebede albe zburând deasupra unei căruțe, pe fundalul unui peisaj urban.

Deodată, pe deasupra ei au apărut unsprezece lebede albe; apărând-o de mulțimea care voia să-i rupă cămașile țesute de ea.

Imagine artistică abstractă cu lebede și figuri umane desfășurându-se într-un peisaj colorat.

Eliza a aruncat atunci cămășile peste lebede și de îndată …

Ilustrație animată cu figurine și un mesaj în română despre transformări magice.

… aceștia s-au transformat în unsprezece prinți. Numai cel mai mic avea o aripă în loc de braț. Eliza nu terminase mâneca de la cămașa lui.

Ilustrație dintr-o poveste, cu un personaj care vorbește unei mulțimi de oameni.

— Acum pot să vorbesc! Sunt nevinovată, nu sunt vrăjitoare așa cum ați crezut voi!

O scenă ilustrată cu un personaj central care se adresează unei mulțimi, exprimând nevinovăția cuiva, iar oamenii din jur privesc cu admirație.

– Da, e nevinovată, a spus fratele cel mare și a povestit tot ce se întâmplase până atunci. Oamenii au privit-o cu admirație.

O ilustrație cu păsări zburând și un peisaj de primăvară, cu un text care descrie cum clopotele bat singure, iar păsările se bucură de evenimentele curente.

Clopotele au început să bată singure, păsările au venit în zbor să se bucure și ele de cele întâmplate …

Ilustrație cu un castel și o procesiune de personaje, având un soare apunând în fundal.

Și castelul a răsunat și mai răsună și astăzi de veselia celor unsprezece prinți, a Elizei și a craiului.

sfârșit reeditare 1986

Categorized in:

Povesti,