МUNCILE LUI HERCULE

A portrait of a man with a beard and a distinctive eye, set against a colorful background.

Hercule era fiul Marelui Zeus și al frumoasei pământence Alcmena. Alcmena era căsătorită cu viteazul Amfitrion din Micene. Însă Zeus, fermecat de frumusețea pământencei, lua chipul lui Amfitrion și se înfățișa acesteia în lipsa bărbatului său. Astfel, Alcmena crezu că în fața ei se afla Amfitrion, iar din dragostea lor se născu un fecior, Hercule. Înainte ca Hercule să se nască, Zeus, fericit că va avea un fiu, îi chemă la el pe toți zeii din Olimp și le spuse următoarele: “Cel care se va naște astăzi pe pământ va domni peste toți urmașii lui Perseu, fiul meu”. Hera, soția lui Zeus, care era mânioasă că stăpânul din Olimp o indrăgise pe Alcmena, iar aceasta îi dăruise un fiu, recurse la un vicleșug. Ea coborî pe pământ și făcu în așa fel, încât, înaintea lui Hercule, pe care Zeus îl dorea stăpânul întregului neam al lui Perseu, să se nască Eurystheus – un copil plăpând și bolnăvicios. Apoi, Hera se reintoarse în Olimp și ii spuse lui Zeus că Eurystheus va fi cel care va conduce neamul urmașilor lui Perseu, căci se născuse în acea zi. Hercule venise pe lume cu o zi mai târziu, iar ceea ce spusese Zeus despre cârmuirea neamului lui Perseu avea să-i fie hărăzit lui Eurystheus, iar nu fiului său și al Alcmenei. De almninteri, Hercule avea să îndure o și mai mare umilință în viața să, fiind sclavul regelui Eurystheus. Zeus se întristă, căci nu-și mai putea retrage cuvântul înapoi, dar făgădui ca Hercule să fie un viteaz fără seamăn, iar la sfârșitul vieții sale pământene să devină nemuritor.

O scenă artistică cu un bărbat îmbrăcat în tunică, plasat într-un peisaj mitologic, cu șerpi în jur și o persoană care doarme pe un pat.

Mânia Herei asupra lui Hercule nu se stinse însă, chiar dacă fiul lui Zeus avea să devină mai târziu sclavul lui Eurystheus. Când Hercule era doar un copil în leagăn, ea trimise în taină doi șerpi uriași, care aveau menirea să-l ucidă pe fiul lui Zeus și-al Alcmenei. Când cei doi șerpi pătrunseră în încăperea unde dormea micuțul Hercule, Alcmena, mama sa, scoase un strigăt de spaimă, căci bănuia cu groază ce avea să se întâmple.

Iluminare istorică a unui grup de bărbați din antichitate, purtând haine tradiționale, în fața unei structuri arhitecturale.

Când soțul său – bunul și viteazul Amfitrion – pătrunse în încăpere, alertat de strigătul Alcmenei, fu uimit de ceea ce-i fu dat să vadă.

O reprezentare artistică a unui tânăr care ține două șerpi, ilustrând mitologie sau o scenă din mituri antice.

Doi șerpi uriași erau gata-gata să-l ucidă pe micuțul Hercule, însă acesta, cu o forță iesită din comun, reuși să-i sugrume înainte că aceștia să-i face vreun rău. Amfitrion înțelese că forța nebănuită a fiului său este un semn venit de la zei, iar Hercule trebuia să urmeze, mai târziu, calea armelor, unde avea să fie neîntrecut.

Ilustrație artistică a unui erou mitologic, stând într-un peisaj deschis, purtând o armă și având un copac și ruine în fundal.

Lucrurile s-au petrecut întocmai cum a hotărât Amfitrion. Hercule a urmat calea armelor și a devenit neîntrecut în mânuirea sabiei, a arcului și-a ghioagei. De alminteri, când a crescut mare, Hercule a dobândit o agilitate iesită din comun, fiind deosebit de sprinten, deși măsura cu un cap mai mult decât cel mai înalt dintre pământeni. Nu trebuie să mai spunem că, în lupta corp la corp, nimeni n-ar fi putut vreodată să-l doboare pe Hercule, care era foarte puternic. Faptul acesta stârnea mânia regelui Eurystheus, protejatul Herei, care dorea cu orice preț să-l vadă mort pe sclavul său, Hercule. Starea aceasta de spirit era alimentată mereu de către zeița Hera, care nu încetase să-l urască pe Hercule nici acum. Regele Eurystheus încerca mereu să găsească un vicleșug pentru a-l trimite pe Hercule la o moarte sigură, dar, de fiecare dată, viteazul fiu al lui Zeus și-al Alcmenei se întorcea viu și nevătămat, iar, pe deasupra, biruitor. Astfel, din porunca Regelui Eurystheus, Hercule îl omorî pe Leul din Nemeia, cel care era neînvins până atunci, pustiind toate împrejurimile și pe Hidra din Lerna, care, de asemenea, producea numai pagube printre muritori. După ce-i învinse pe amândoi, Hercule luă pielea leului din Nemeia și-și alcătui din ea un scut de netrecut. Apoi, Hercule își muie săgețile în veninul Hidrei din Lerna, pentru ca acestea să provoace răni de nevindecat adversarilor săi.

Imagini reprezentând două personaje, unul stând pe un tron și altul în picioare, ținând un băț, într-un decor colorat care sugerează perioada antică.

Regele Eurysheus l-a chemat, din nou, la el pe viteazul Hercule, mânios ca acesta reușise să supraviețuiască încercărilor la care îl supusese până atunci.

Ilustrație colorată reprezentând doi bărbați din antichitate, unul cu lauri pe cap și altul cu o barbă distinctivă, interacționând într-un cadru artistic stilizat.

Sfătuit de Zeița Hera, Eurystheus i-a ordonat acum lui Hercule să-i captureze de vie căprioara Zeiței Artemis (zeița vânătorii în mitologia greacă). Căprioara avea coarnele de aur și copitele din bronz și, din porunca lui Artemis, care dorea să-i pedepseasca pe muritori, călca in picioare lanurile cu grâne, producând pagube considerabile. Totuși, prinderea ei părea un lucru imposibil, căci căprioara era foarte sprintenă de picior. Pe de altă parte, dacă Hercule ar fi izbutit în această misiune, ar fi atras asupra sa mânia zeitei Artemis, care și-ar fi pierdut animalul preferat.

Imagine artistică cu un cerb sărind peste un peisaj cu copaci și munți la orizont.

Hercule, care nu se dădea în lături de la nicio incercare, oricât de grea ar fi fost, porni în urmărirea căprioarei Zeiței Artemis. O urmări peste ogoarele oamenilor, pe care aceasta le distrugea,…

Imagine artistică reprezentând un cer colorat cu nuanțe de violet și galben, în care se află un cerb zburând deasupra unei prăpăstii între două stânci.

…o fugări peste crestele munților,…

Imagine artistică reprezentând un om care urmărește un cerb într-un peisaj abstract, cu linii curgeți de culoare.

…înota după ea in apele râurilor, fără să poată izbuti de-a o prinde.

O ilustrație stilizată care arată un bărbat puternic vânând un cerb pe un teren montan, cu munți în fundal.

Ajungând la capătul dinspre miazănoapte al pământului, în țara hiperboreilor, aflată la izvoarele Istrului, căprioara se opri pentru o clipă. Hercule, care o urmase neobosit până atunci, era gata-gata să pună mana pe ea, însă,…

Ilustrație colorată a unui cerb portocaliu sărind pe un fundal de coline.

…căprioara se întoarse fulgerător și-o porni în goană înapoi spre stăpâna ei, zeița Artemis.

Imaginea ilustrează un bărbat înarmat cu un arc, având o expresie concentrată, îmbrăcat într-o tunică albă și o mantie galbenă, în timp ce se pregătește să lanseze o săgeată.

Hercule înțelese atunci că nu va putea niciodată să îndeplinească porunca Regelui Eurystheus, dacă va continua această urmărire fară rost, așa că își scoase arcul, potrivi o săgeată în el și-o slobozi spre picioarele de bronz ale căprioarei.

O ilustrație colorată care reprezintă un om alergând pentru a prinde un cerb într-un peisaj galben.

Săgeata lui Hercule nu dădu greș, iar căprioara nu mai putu continua alergarea. Hercule se repezi înspre ea, o înșfăcă de picioare și porni spre regele Eurystheus. Artemis, care văzuse tot ceea ce se întamplase, i se arătă lui Hercule, spunându-i că mânia ei îl va urmari neincetat, căci viteazul o jignise pe zeița, capturându-i căprioara îndrăgita atât de mult. Hercule îi răspunse, însă, că nu face decât să-i îndeplinească porunca regelui său, Eurystheus, sfătuit îndeaproape de zeița Hera. Iar Artemis îl iertă pe Hercule, căci, într-adevar, așa stăteau lucrurile.

O imagine artistică reprezentând un porc mistreț atacând o figură umană întinsă pe pământ, cu detalii colorate și un fundal natural.

Regele Eurystheus îl chemă, din nou, la el pe Hercule, dându-i acum o alta poruncă. Pe crestele muntelui Erymanthos, sălășluia un mistreț uriaș. Mistrețul era binecunoscut pentru pagubele pe care le făcea în împrejurimile orasului Psofis, situat în apropierea Muntelui Erymanthos. Sarcina lui Hercule era sa prindă mistrețul de viu și să-l aducă la curtea Regelui Eurystheus.

O ilustrație vibrantă a unui bărbat cu păr negru și barbă, strigând cu brațele ridicate, pe un fundal galben, reprezentând o scenă dramatică.

Hercule plecă, așadar, în urmărirea mistrețului din Erymanthos. Mistrețul era peste măsură de agil, iar Hercule nu-l putea prinde din urmă, oricât ar fi alergat după el. Pe deasupra, Hercule nu putea să-și foloseasca arcul cu săgeți, căci trebuia să-l prindă de viu, așa cum suna porunca Regelui Eurystheus. Hercule recurse atunci la un vicleșug. El începu să strige tare în urma mistrețului, forțându-l pe acesta să se îndrepte tot mai sus, în vârful Muntelui Erymanthos.

Ilustrație artistică a unei persoane care aleargă, purtând o tunică galbenă și o pălărie, înconjurată de natură.

Hercule se ținu neobosit în urma mistrețului, strigând în continuare tot mai tare.

Ilustrație reprezentând o luptă între un bărbat și un taur, cu detalii colorate și o compoziție dinamică.

în cele din urmă, ajunse în vârful muntelui Erymanthos, care era acoperit in totalitate cu zăpadă. Acolo se împotmolise și mistrețul, care nu mai putea alerga acum la fel de repede ca înainte. Hercule se repezi asupra lui și-l legă bine cu o frânghie groasa.

Ilustrație artistică reprezentând o scenă mitologică, cu un personaj care ridică un animal și altul care interacționează cu o urnă.

Apoi, îl luă în spate și făcu cale-ntoarsă la Regele Eurystheus. Eurystheus auzise că Hercule reușise și acum în încercarea sa, îndreptându-se cu fiorosul mistreț spre cetate, așa că, de frică, se ascunse într-un butoi.

Ilustrație reprezentând o figură umană cu o coroană de frunze și brațele ridicate, pe un fundal cu nuanțe de galben și vegetație.

Când Hercule se apropie de el, spunându-i că i-a îndeplinit și această poruncă, Regele îl rugă să ducă mistrețul afară din cetate și să facă cu el ce-o ști mai bine, numai să nu-l mai vadă in preajma sa. Eurystheus considera că Hercule și-a îndeplinit cu bine și această însărcinare, așa că putea să treacă la următoarea și ultima, totodată, aceea de a aduce în cetate merele de aur din Grădina Hesperidelor.

Ilustrație mitologică cu doi bărbați în fața unui peisaj de deșert, unul având o sabie, iar celălalt având o expresie de panică.

Drumul spre Grădina Hesperidelor era unul foarte lung, iar, pe deasupra, era păzit și de Anteu, fiul Zeului Poseidon (al Mării) și al Zeiței Gaia (a Pământului). Anteu era un luptător neînvins, până atunci, căci, ori de câte ori un adversar îl punea la pământ, el căpăta puteri noi, simțindu-se îmbrățișat de Zeița Gaia, mama sa. Anteu îl pofti pe Hercule să-și măsoare forțele cu el, spunându-i că dacă acesta va ieși biruitor, va avea cale liberă să treacă mai departe, spre Grădina Hesperidelor.

Ilustrație artistică reprezentând doi bărbați într-o interacțiune intensă, cu detalii profunde în expresiile faciale și posturi.

Hercule primi lupta cu Anteu, căci altă cale de a ajunge mai departe nu era. Cei doi se încleștară în bătălie, dar niciunul dintre ei nu-l putu învinge pe celălalt. Hercule era invincibil, iar Anteu se folosea de taina sa, ori de câte ori adversarul îl dobora la pământ.

Ilustrație artistică a două personaje cu expresii intense, înfățișând un moment dramatic.

La un moment dat, Hercule îl ridică pe Anteu în aer, și-l ținu așa o bună bucată de vreme, nemaislăbind strânsoarea.

Ilustrație artistică reprezentând o scenă mitologică cu personaje masculine în luptă, pe un fundal pastelat.

Fără posibilitatea de-a mai atinge pământul stăpânit de mama sa, zeița Gaia, Anteu își pierdu forțele pe deplin, iar Hercule ieși biruitor. El putu, așadar, să meargă nestingherit mai departe, spre Grădina Hesperidelor.

O imagine artistică cu un bărbat care își protejează capul de un șarpe cu mai multe capete, înconjurat de vegetație pe un teren arid, sub un cer cu nori.

în cele din urmă, Hercule ajunse cu bine in Grădina Hesperidelor, acolo unde titanul Atlas ținea pe umerii săi bolta cereasca.

Ilustrație artistică cu o figură masculină puternică în prim-plan, având o expresie melancolică, și o altă figură în fundal, pe un peisaj cu copaci și un cer dramatic.

Hercule îi spuse lui Atlas cine este și dincotro vine. Regele său, Eurystheus, dorea trei mere din grădina Hesperidelor, iar Hercule trebuia să-i îndeplinească această poruncă.

O pictură care prezintă două figuri umane, una în poziție de răspuns și alta foarte mare, într-un peisaj cu flori. Este o reprezentare artistică, fără text.

Hercule îi ceru, așadar, permisiunea lui Atlas, de a culege din grădina Hesperidelor cele trei mere de aur și a le duce înapoi în Micene, la regele său.

Imaginea ilustrează o figură masculină cu păr ondulat și barbă bogată, având un fundal colorat.

Atlas se lăsă chipurile înduplecat de rugămintea lui Hercule, spunându-i acestuia că va culege el însuși merele pentru regele Eurystheus, dacă viteazul va ține, în acest răstimp, pe umerii săi, povara boltei cerești.

Imagine artistică cu un bărbat puternic, îmbrăcat în haine tradiționale, în mijlocul unei peisaje cu pomi fructiferi și cer senin.

Hercule se învoi pe dată, iar Atlas plecă să culeagă merele, lăsându-l pe viteaz să sprijine bolta cerească. Hercule se opintea din răsputeri, iar mușchii săi se incordaseră la maxim, căci bolta cereasca avea o greutate de neînchipuit.

O ilustrație artistică reprezentând un bărbat puternic, îmbrăcat în fuste scurte, care ține o mână de fructe, în timp ce un alt bărbat, îmbrăcat în alb, arată o atitudine defensivă în fața lui. Pe fundal, se observă un cer colorat și copaci cu fructe.

Când Atlas termină de cules cele trei mere, merse la Hercule, spunându-i că le va duce el însuși regelui Eurystheus, timp în care viteazul va continua să se opintească sub greautatea boltei cerești.

O ilustrație artistică a unui bărbat puternic cu părul și barba întunecate, îmbrăcat în haine albe și galbene, care își ridică brațele, pe un fundal colorat.

Hercule înțelese că Atlas i-a hărăzit, de fapt, să ducă el de acum înainte pe umeri bolta cerească, așa că recurse la un vicleșug. El îl rugă pe Atlas să sprijine numai pentru o clipă bolta cerească, cât timp el iși va așeza mai bine pe umeri blana de leu, pentru a-i putea fi mai ușor de dus acea greutate.

Ilustrație cu un bărbat puternic, îmbrăcat în alb și galben, care ține citrice în brațe, îndreptându-se spre stânga, lângă un copac cu fructe galbene.

Atlas se învoi și, dându-i merele lui Hercule, luă asupra lui greutatea boltei cerești, însă Hercule îi spuse lui Atlas, că va merge el însusi la regele Eurystheus pentru a-i duce merele, căci nu dorea să țină pe umerii lui greutatea boltei cerești. Iar Atlas va rămâne mai departe acolo, ducând pe umerii săi bolta cerească, așa cum fusese și până atunci.

Imagine reprezentând o scenă din Antichitate, cu figuri umane îmbrăcate în togas și armuri, într-un peisaj arhitectural clasic.

O altă faptă măreață a lui Hercule este aceea petrecută la curtea regelui Admet din Fera, prietenul său. Hercule ajunse în orașul Fera și se gândi să-i facă o vizită prietenului său, regele Admet, care-l primi cu mare bucurie.

Două figuri masculine într-o scenă tradițională, una stând și cealaltă așezată, purtând draperii albe, într-un ambient colorat.

In cinstea lui Hercule, Regele Admet dădu un mare ospăț. Dar, trebuie spus că, la curtea Regelui Admet, cu toții își ascundeau tristețea în suflet, ca să nu-l amărască pe oaspetele lor, viteazul Hercule.

O scenă dintr-o pictură antică care ilustrează două personaje, unul cu părul lung și barba, purtând o toga, iar celălalt, îmbrăcat într-o tunică, interacționând în fața unui vas.

Pricina tristeții lor era aceea că iubita lor regină Alcesta, soția lui Admet, pășise pe tărâmul morții, al lui Hades. La început, Hades îl dorise mort pe Regele Admet, spunându-i că-l va cruța dacă o altă persoană va dori, de bună voie, să-i ia locul. Tocmai regina Alcesta fusese aceea care pășise pe tărâmul umbrelor, pentru a-i oferi mai departe viața iubitului ei Admet. Iar vinul ce se servea la mese nu putea deloc ascunde tristețea celor de acolo.

O ilustrație vibrantă a unui personaj mitologic cu un păr ondulat și barbă, privind intens, îmbrăcat într-o tunică colorată.

Hercule văzu lacrimi în ochii tuturor și, întrebând care este pricina tristeții celor de acolo, află adevarul despre moartea Alcestei. Viteazul se oferi atunci să meargă el însuși în împarația lui Hades și să o aducă vie de acolo pe Regina Alcesta.

Ilustrație artistică reprezentând o scenă mitologică cu o figură umană alături de statui și un înger în zbor.

Zis și făcut. Când se lăsă noaptea, Hercule păși pe tărâmul umbrelor, acolo unde zeul Tanatos venea să ia în stăpânire spiritul celor care abia trecuseră în neființă.

O reprezentare artistică a unei figuri mitologice, îmbrăcată în haine antice, care interacționează cu o entitate angelică, pe un fundal întunecat, cu elemente de arhitectură antică în partea dreaptă.

Văzându-l pe Tanatos, care venea să ia în stăpânire spiritul Alcestei, Hercule se repezi asupra lui, provocându-l la luptă.

Ilustrație artistică reprezentând un bărbat în luptă cu o figură mitologică, având aripi, într-un fundal întunecat.

Bătălia fu una foarte grea și, de multe ori, Tanatos îl cuprinse în brațe pe Hercule, gata-gata să-l răpună pentru totdeauna.

Ilustrație artistică cu un bărbat puternic, îmbrăcat în alb și galben, interacționând cu o figură umană în fundal, pe un fond de culoare violet.

Totuși, fiul lui Zeus se dovedi, până la urmă, mai puternic, reușind să-l înfrângă pa Tanatos. Hercule îi spuse acestuia că-l va nimici pe loc, dacă nu-i va promite că-i va înapoia viața Alcestei, neatingându-se, totodată, nici de Regele Admet. Tanatos încuviință și…

O scenă artistică care ilustrează doi personaje, un bărbat și o femeie, într-un peisaj nocturn, cu un monument și statui în fundal.

…Alcestei îi fu redata viața, fiind, totodată, eliberată de sub lespedea de mormânt unde fusese îngropată. Hercule o luă cu el și…

O ilustrație care prezintă trei personaje vestite din mitologia greacă, cu detalii de îmbrăcăminte tradițională.

…i-o aduse regelui Admet, care fu nespus de fericit în fața acestei isprăvi a fiului lui Zeus. Trebuie spus că Admet și Alcesta au trăit mulți ani de atunci încolo, iar Hercule a mai săvârșit multe alte isprăvi de vitejie, obținând, în cele din urmă, nemurirea făgăduită de către tatal său, Zeus.

Text in a yellow background with titles in both Cyrillic and Latin scripts, indicating the end of a film.

КОНЕЦ Сценарий В. Непомнящего Редактор Н. Мартынова Художественный редактор А. Морозов Студия “Диапа-фильм”, 1972 г. Москва, 101000, Старосадский пер. д. № 7 Цветной 0-30 Д – 037 – 72 SFARSIT

Categorized in:

Povesti,